ISTORICUL BISERICII

ISTORICUL BISERICII " Sfântul Mare Mucenic Gheorghe"- OLARI CÂMPULUNG JUDEŢUL ARGES

Biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" este asezatã în partea de sud-vest a orasului Campulung Muscel, pe un loc ridicat,avand în fatã dealul Mataului, spre nord Mateiasul,iar spre sud valea Raului Targului.

Este o biserica gotica, a carei data de fondare nu o cunoastem, deoarece nu se mai gaseste nici-o inscriptie referitoare la intemeierea ei. Dupã cum se mentioneaza in pisania din altar (de pe spatele tamplei), tampla de zid este construita ulterior în 1727, iar dupa aproape o jumatate de deceniu bisericii i se adauga actualul pronaos.

Vechimea bisericii a dus la foarte multe dispute intre cercetatorii istorici.Trebuie avut in vedere ca in anul 1658, ea trece drept o biserica veche asa cum ne informeaza Paul de Alep: "De sarbatoarea Sfantului Gheorghe, 23 aprilie 1658, a avut loc o procesiune la Campulung, potrivit datinei si domnul nostru patriarh Macarie, s-a dus cu ei la o veche biserica de la marginea orasului, inchinata Sfantului Gheorghe, unde le-a slujit agheasma si apoi s-au intors toti la liturghie".

C. Radulescu- Codin, arata ca in 1650 se inaltã aici biserica Sfantul Gheorghe, la a carei constructie s-a intrebuintat o uss de nartex si o fereastrã lucrate in stil gotic de la Cloaser. N. Stolescu considera ca a fost construita in sec. al XVII-lea, Ioan Rautescu arata ca data ridicarii monumentului nu se cunoaste. Unele cercetari au ajuns la concluzia ca biserica Sfantul Gheorghe- Olari,biserica considerata a fi de breasla, a fost la origine Capela de cimitir si apoi biserica de curte, filiala a Manastirii Negru Vodã.

Aceasta biserica se pare ca ar fi continuatoarea primului lacas de cult ale carei urme s-au pierdut datorita materialului de constructie, lemnul,care nu a rezistat timpului.

PISANII-pisania din altar de deasupra proscomidiarului :"Acest sfant si Dumnezeiesc altar este zugravit si infrumusetat cu bunavointa jupaneasei Despina, a dumnealui Serban cel Clucer, Sefan, Radu, Ilinca,Safta, Bãlasa pentru ca în veac pomenire sã aibã, în zilele lui Ioan Voievod leat 7225 (1717)".

DESCRIEREA MONUMENTULUI

ARHITECTURA – Planul de bazã al bisericii este de tip navã cu o singurã absidã la est, având trei compartimente, altar, naos ( sunt mai vechi) si pronaos (deasupra cãruia se aflã o clopotnitã de zid pãtratã). Are formã dreptunghiularã, lungimea de 13 m. si lãtimea de 7 m. în exterior. În latura de miazã-zi are un adaos care serveste drept scarã pentru urcare la clopotnitã.

Altarul, având o lungime de 372 cm. si o lãtime de 369 cm., este semioctogonal, cu laturile egale douã câte douã, cu o fereastra de tip gotic, cu colonete si ciubuce,un exemplar de formã exceptionalã în axul laturii de est, latã de 87 de cm. si o fereastrã micã în dreptul proscomidiei. Acoperirea altarului se realizeazã cu o semicalotã sfericã. Tâmpla, este din zid cu o grosime de 40 de cm. si obtureazã complet spatiul dintre altar si naos. În partea inferioarã se aflã cele trei usi (diaconesti si împãrãtesti) de intrare în altar, iar în partea superioarã, de o parte si de alta a crucii cu malenii, zidul este perforat de douã ferestre mici. Naosul, având lungimea de 739 cm. si lãtimea de 495 cm., are planul de bazã dreptunghiular, orientat longitudinal. Peretele de nord are o singurã fereastrã si cel de sud douã ferestre. Zidul ce desparte naosul de pronaos, cu grosimea de 97 de cm., are în ax o deschizãturã prin care se face comunicarea între cele douã încãperi. Bolta actualã a bisericii este un ‘’berceau’’ în semicerc, dar este probabil ca formã primitivã a boltii, goticã, cu nervuri de piatrã. Aceastã boltã a fost refãcutã în sec. al XVII-lea când s-a adaugat pronaosul actual.

Pronaosul, având ca dimensiuni lungimea de 348 de cm. si lãtimea de 343 de cm., este în plan pãtrat, cu patru arce la partea superioarã, cele de la est si vest fiind mai late, pe care se sprijinã o micã calotã care îl închide în partea superioarã.

Deasupra pronaosului se ridicã o clopotnitã, cu înfãtisarea celor rãmase de la Matei Basarab.

Plastica Fatadelor, având zidãria din piatrã brutã rostuitã, soclul cu un profil gotic, iar piatra gãsindu-se doar la colturi, restul profilului fiind fãcut din cãrãmizi asezate pe muchie, profilate dupã aceeasi formã ca piatra, iar acolo unde se mai pãstreazã cornisa este din zimti de cãrãmidã.

Clopotnita este tencuitã si decoratã cu arcaturi în semicerc, formate din ciubuce rotunjite în relief, iar la partea superioarã se gãsesc patru deschideri largi, arcuite la camera clopotelor.

Fatadele de nord si vest sunt decorate cu picturã muralã si în partea inferioarã fiind vizibilã structura de bolovani.

La exterior, la fereastra altarului se aflã un acadrament de piatrã în stil gotic cu colonete si ciubuce.

Usa de la intrare în naos are frumoase chenare sculptate, fiind un frumos si unic exemplar în tara Romîneascã (Vasile Drãgut). O comparatie între aceastã usã si cele moldovenesti, pe de o parte, si cu cele muntenesti, este instructivã, ne aratã mai întâi tehnica pietrei sculptate la monumentele din Moldova este apropiatã de cea goticã, mesterii pietrari fiind probabil sasi sau polonezi si apoi ne mai aratã cã aceastã tehnicã trecând din Moldova în Muntenia cu mesterii care au ridicat biserica Stelea din Târgoviste, se altereazã pierzând din vigoarea profilelor si din relieful lor, îndulcindu-le prin readucerea acestora în acelasi plan, dupã tehnica orientalã.

PICTURA- Din pisanile existente aflam cã pictura s-a realizat pe etape, în anul 1717 s-au pictat altarul si naosul, în 1727 tâmpla iar în 1772 pronaosul, toate aceste picturi au fost realizate în tehnica ‘’a fresca’’ iar stilistic sunt de influentã bizantinã.

ICONOGRAFIA- Altarul este decorat în canca absidei cu Maica Domnului pe tron, având de o parte si de cealaltã Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril. Sub aceastã scenã se desfãsoarã Împãrtãsirea Apostolilor, iar în registrul inferior, Sfintii Ierarhi în picioare, încheiate jos cu draperia.

Tâmpla este împãrtitã în sase registre. Primul este decorat cu sfinti în medalioane, al doilea are reprezentatã Crucea Rãstignirii cu moleniile, apoi urmeazã registrele cu Sfinti prooroci, Apostoli, icoane împãratesti pe lemn. De mentionat este faptul cã medalioanele din primul registru sunt zugrãvite pe fata fostului arc triumfal.

Pe bolta naosului, în centru se aflã Pantocratorul în medalion si puterile ceresti fiind încadrat la est si vest de doi Sfinti evanghelisti, prezentati Sfinti militri în picioare, iar în partea inferioarã este draperia.

Pe peretele de vest în registrul Sfinti militari sunt zugrãvite scenele: la sud Sfintii Împãrati Constantin si Elena, în centru deasupra usii “Adormirea Maicii Domnului”, iar spre nord “ Soborul îngeresc”. În pronaos, în boltã este reprezentatã în medalion Maica Domnului înconjuratã de îngeri si heruvimi, la bazã sunt zugrãvite medalioane cu Sfinti prooroci, iar în pandativi patru Sfinti melozi.

Preoþi slujitori :

În urma preotului Ion Iorgulescu au mai slujit la aceastã bisericã preotii : Victor Nicolescu, Moise Pãcescu, Al. Smeureanu, Const. Dimulescu (subprotoereu în Iunie 1942)” Dragomir Mircea, Chirca, Stãnescu si Ciobotea Vasile începând din 1989 pânã în prezent.

Biserica Sfantul Gheorghe