MÂNĂSTIREA IVIRON

Ctitorul acestei M-tiri a fost Ioan Iviritul prieten al Sf. Atanasie cel Mare venit din provincia Caucazului, care se numea Ivirica, pe la anul 980. Multe odoare scumpe are această biserică: vase, vesminte, salbe de galbeni de aur, una dăruită de Petru cel Mare, tarul Rusiei, pe care n-o poate ridica o persoană. Pe unul din pereti este zugrăvit chipul lui Mihai Viteazul (1593-1601) ctitor domnitor. Pe timpuri avea 200 călugări. In paraclisul de la poartă se află Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, numită �Portărita" care a venit pe mare de la Bizant. O femeie credincioasa pe timpul prigoanei icoanelor a ascuns aceasta icoana in casa, dar soldatii au aflat , atunci aceasta le-a dat bani multi sa-i dea un ragaz pana a doua zi. Atunci noaptea pe ascuns femeia a scos icoana din casa si s-a dus cu ea la malul marii si i-a spus "Maica Domnului eu nu mai pot sa te apar.." si a pus-o pe apa. Iar icoana a venit dreapta pe apa pana la muntele Athos. Calugarii de la Iviron au vazut-o si au incercat sa o scoata din apa dar nu au reusit . Cel care a scos-o din mare a fost monahul Gavriil care era de fapt fiul femeii din Constantinopol. Apoi nu puteau introduce icoana in biserica , nu au putut-o urni de la poarta manastirii si le era frica sa nu vina sa o ia cineva , atunci s-a auzit glas din icoana "Nu voi ma aparati pe mine, eu va apar pe voi!" apoi au putut-o muta. S-a prorocit ca la sfarsitul lumii aceasta icoana va pleca pe mare asa cum a venit. O alta minune la aceasta icoana : un tanar n-a primit paine de la bucatar , atunci Maica Domnului i-a dat un galben sa-l duca bucatarului - bucatarul si-a dat seama de unde era galbenul respectiv si s-a cait. Uleiul de la candela acestei icoane este leac pentru otrava. Pe vremea venirii Arabilor în Sf. M-te un soldat arab a lovit cu cutitul în chipul icoanei acesteia, si îndată a început a curge sânge. Arabul văzând minunea, s-a înfricosat si căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea crestinească si s-a îmbrăcat în haina monahicească, rămânând acolo până la moarte. Pe lângă alte obiecte de valoare are: o evanghelie pe pergament din sec. al XIII-lea, 31 evanghelii pe pergament din sec. XIII-XIX-lea, 45 manuscrise pe pergament cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. XIV-XIX-lea, 174 manuscrise cu materii profane din sec. XIX-XX-lea, două evanghelii pe hârtie din sec. XVII-lea, 772 manuscrise de muzică bisericească din sec. XIV-XIX-lea. Se mai află multe Sfinte Moaste: 150 de cutii de argint (au atat de multe particele de moaste incat in fiecare zi la sf. Liturghie scot moastele unui sfant din ziua respectiva), sânge de la Sf. apostol Petru, o părticică din fasa Domnului, o părticică din moastele Sf. Ioan Botezătorul, mâna Sf. Ioan Gură de Aur, capul Sf. Nichita Romanul, al lui Teodor Stratilat si altii. O alta minune : cand manastirea nu a dat masa la hram de frica foametei ,fiindca nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare.